Despre riscuri investiționale în companii obscure, dincolo de cifre și randamente

De ce există companii solide fundamental și totuși subevaluate sau deloc tranzacționate, prezentând riscuri mai mari decât altele asemănătoare.

Probabil ai văzut sau chiar ai investit în anumite simboluri de pe bursă care, deși pe hârtie arată foarte bine, în piață fie nu cresc cum ar trebui să o facă, fie bat pasul lateral la nesfârșit. Uneori, cauzele pot fi independente de companie, cum ar fi: un vânzător agresiv care vrea să lichideze deținerea, lipsa vizibilității în piață printre ceilalți investitori sau, pur și simplu, o lipsă de înțelegere a afacerii și a viitorului ei, dar în alte ocazii nimic nu pare să lămurească problema.

Există mult mai multe situații în care lucrurile nu sunt clare, și fără motive vizibile o acțiune refuză să crească, deși fundamental ea face profit considerabil. Problemele atunci pot apărea în alte arii, pe care încerc să le enumăr mai jos:

• Acționarul majoritar nu prezintă încredere, având un istoric dubios cu legea sau sifonând în trecut banii firmei în interes propriu. Aici pot apărea multe variațiuni, în funcție de specific, dar pe BVB avem un spectru larg de probleme din această categorie, de la un Tender de la Prospecțiuni care e condamnat penal și care are milioane de acțiuni PRSN confiscate de ANAF, la alții care scot compania mereu pe pierdere mutând profitul pe alte SRL-uri, cum făcea Patriciu la Rompetrol acum câțiva ani. Imporant e că astfel de investiții trebuie privite cu mare grijă, fiindcă aceste companii sunt pe bursă doar fiindcă le-a privatizat Statul Român în anii ‘90, iar pentru conducere, micii acționari sunt o piedică care trebuie depășită.