Întrebarea hamletiană pe bursă: a vinde sau a nu vinde?

A venit Turul 1, a trecut Turul 1, iar noi am rămas să privim ecranele, cum se înroșesc. Dar tristă nu este culoarea ci că, în spatele ei, valoarea deținerilor a scăzut în mod semnificativ. Din fericire, nu am avut chiar panică pe BVB, nu a fost ca în decembrie cu surpriza Georgescu, însă tot am pus de peste -5% într-o săptămână, astfel alunecând cu întregul an 2025, până în prezent, pe pierdere.

Înainte să vă mai zic câteva cuvinte despre cum puteți să vă liniștiți zilele acestea, haideți să vedem de unde plecăm - cum ați reacționat în această perioadă? Ce schimbări ați făcut? Ați vândut, cumpărat sau doar v-ați uitat?

Bun, acum haideți să facem un pas mai departe. Încerc să nu mai reiau poeziile pe care vi le tot zic când scade bursa, deși recunosc că îmi este greu fără ele: dacă cea mai bună strategie, peste ani, este aceea de a cumpăra când piața scade și e panică, ce altceva aș putea să vă spun? Însă trebuie să găsesc ceva, fiindcă e clar că este nevoie, dată fiind tensiunea de pe BVB și nu numai.

Care este situația în România

Pentru mine, rezultatul turului întâi nu este o surpriză, era evident că va câștiga George Simion - surprinzător a fost însă procentul, deși trebuia să mă aștept, dată fiind anularea alegerilor și supărarea pe care această decizie a provocat-o în societate (pe bună dreptate). Totuși, am fost luat puțin pe nepregătite de amploarea scăderilor ulterioare - chiar și companiile bune, cu perspective de dividende foarte OK și cu planuri realizabile, au fost taxate pe BVB, fără milă.

De aceea, trebuie să discutăm, onest, despre câteva aspecte care nu doar că au ținut BVB-ul pe loc în ultimele 6 luni, ci continuă să scuture piața și mai departe. Să le luăm pe rând.

1. Instabilitatea politică

Piețelor financiare nu le place instabilitatea, iar noi avem o furtună perfectă la ușă: guvern interimar, președinte posibil suveranist de la care nu știi la ce să te aștepți, majoritate firavă în parlament și o clasă politică coruptă, care a eșuat în a livra bunăstare pentru cât mai mulți din cetățenii ei. Astfel, nu e de mirare că mulți bani au fugit din România în această perioadă, cu accelerare după rezultatul votului, investitorii părând că s-au săturat să mai spere. Am asistat, deci, la o presiune uriașă pe RON, eforturile BNR-ului abia temperând din criză. Sigur, unii vor zice că băncile străine și speculatorii sunt răi, că încearcă să facă profit de pe urma slăbiciunii monedei, deci scăderile nu sunt de la Simion, ci de la context! Da, e normal, în lumea reală nu există milă, iar când un stat e slăbit, e perfect acceptabil ca diverse entități să încerce să profite - de aceea, vedeți, când politicienii duc țara de râpă, nu e bine, însă când nu știm unde o vor duce alți politicieni care vor urma, atunci e și mai rău!

2. Lipsă de predictibilitate fiscală

Aceasta este a doua mare problemă prin care România trece - după vreo 3 runde de schimbări fiscale în ultimii 2 ani, firmele și antreprenorii se așteaptă, din nou, la modificări. Am asistat la tot felul de taxe scoase din joben, la măsuri a căror menire nu era alta decât aceea de a aduce mai mulți bani la buget pentru a acoperi cheltuielile și la discuții cum că TVA va fi 25% sau impozitul pe dividende 16% și cel pe profit de 19%! La acest capitol, să fiu sincer, ori cu Simion și AUR, ori cu PSD și ceilalți, nu văd mari diferențe: deficitul României este de peste 9% (pentru al doilea an consecutiv), deci suntem în belea până la gât, iar singura cale rapidă de a mai tempera alunecarea este, evident, creșterea de taxe…Iar investitorilor, ca și la instabilitatea politică, nu le place lipsa de predictibilitate economică - atât companiile, cât și persoanele fizice, au nevoie de reguli clare, fixe și echitabile, care să nu îi încurce în proiectarea și implementarea planurilor economice. Știu, știu, mulți nu înțeleg cât de dificil este să faci un BVC în vremuri de „pace”, deci cu atât mai mult nu pot să priceapă de ce e așa rău că se tot iau mai mulți bani de la firme, fără discuții și consultări, asta afectând foarte tare predictibilitatea și încrederea marilor investitori în economie!

3. Recesiunea economică și retrogradare de la agențiile de rating

Orice ar fi, acum nu mai scăpăm: criza bate la ușă, iar România, primitoare, îi va deschide. Nu ghicesc în cafea cât de amplă va fi contracția, însă ieșirile de capital din țară, creștere dobânzilor, inflația care va accelera, scăderea consumului, planurile investiționale puse pe pauză etc se traduc, simplu, în probleme economice. Căci, din păcate, până învățăm să construim un model economic care să funcționeze bine și în condiții vitrege, suntem nevoiți să strângem din dinți când nimeni nu mai are încredere că viitorul va fi mai bun. Iar ca măsuri de combatere a acestei recesiuni, eu nu văd multe: RON-ul e slăbit, consumul intern dă semne de încetinire, la exporturi nu strălucim, lideri cu viziune și integritate, care să își asume măsuri nepopulare nu avem etc. Deci, oricum am da-o, urmează niște ani mai problematici - nu cu sfârșit de lume, însă nici cu câini care să alerge cu covrigi prin coadă nu, ceea ce va duce la profituri mai mici inclusiv pentru companiile de pe bursă, deci evaluările care azi par atractive ar putea deveni uriașe, mâine.

Mai mult, nici pe termen mai scurt nu o ducem neapărat bine. Agențiile internaționale de rating au făcut deja pași către a retrograda România la „junk”, adică „neinvestibilă”. Ceea ce înseamnă, simplificând problematica, că multe fonduri de investiții vor fi nevoite să se retragă din țară, iar costul de îndatorare al României va crește accelerat (bine, deja a cam crescut tocmai în așteptarea acestei confirmări, foarte mult nu văd să mai crească). Soluția ar veni numai din introducerea rapidă a unor măsuri fiscale înțelepte dar, după cum spuneam și mai sus, îmi e greu să sper la un astfel de deznodământ.

Ce ne rămâne de făcut

Revin la tema scăderilor și la ce trebuie să facă un investitor cu deținerile sale - dacă nu ai vândut ÎNAINTE de alegeri nu are niciun sens să vinzi după. Adică serios, ce ai sperat, că nu o să câștige Simion Turul întâi? Că nu sunt șansele cele mai mari să avem curentul suveranist la butoane? În fine, important e că nu mai contează: trebuie ținute acțiunile și fie uitat de ele, fie cumpărat, cu un orizont cât mai lung de timp, cu încrederea că va fi bine (va fi!).

Privindu-mă în oglindă, eu mă văd mereu realist - însă pe bursă sunt, cel mai adesea, optimist. Acum, recunosc, mi se cum duce rozul de pe retină, însă scenarii grave, grave tot nu văd - mizez, subiectiv, pe un deznodământ a la PSD, adică și cu Simion președinte, după niște turbulențe, să nu fie semnificativ mai rău decât până acum, dar nici semnificativ mai bine. Sigur, dacă ar câștiga Nicușor, asta ne-ar aduce o oarecare revenire, probabil nu atât de amplă și de durată cum se speră, dar ar fi clar mai bine, însă nici pe departe ca în paradis…

Concret, eu nu am vândut nimic nici înainte, nici după alegeri. Aveam multe dețineri cu profituri de 2 cifre și, nu știu cum să vă zic, nu îmi place să plătesc taxe unui stat corupt. Așa că, la toate companiile care cred că au perspective bune, majoritatea din ele inclusiv în recesiune, am ținut. Ba am spart și pușculița și am și cumpărat, însă precaut: H2O, BRD, TBK și SNP pentru dividende și câteva firme mai mici, pentru care există deja un început de an bun sau contracte importante în lucru, dar în ponderi mai scăzute.

Evident, pot să greșesc, iar peste 6 luni să fim cu 20% mai jos. Între timp însă voi încasa dividende, voi mai aduce bani de acasă și voi avea mai multe informații despre evoluția celor trei direcții importante pentru BVB detaliate puțin mai sus.

Până atunci, aștept. Ceea ce vă urez și vouă, alături de înțelepciune, mai ales în astfel de vremuri tulburi. Și hai la vot și votați, înțelept, că tot noi plătim dacă iese și mai rău, sper că e clar!